Să aruncăm o privire la cele patru fotografii prezentate mai jos. Fiecare dintre fotografii este afișată pe patru monitoare diferite. Observați cât de diferit arată culorile pe monitoare. Înainte de implementarea gestionării culorilor pe cele patru dispozitive, există diferențe vizibile de culoare datorită diferitelor tehnologii hardware și setărilor de culoare. Setările implicite de culoare, de exemplu, temperatura de culoare, saturația și contrastul, pe care le găsiți pe display-ul dvs., vor răspunde în general nevoilor de culoare ale utilizării tipice. Cu toate acestea, în cazul tipografiilor comerciale, profesioniștilor independenți și specialiștilor a căror activitate necesită precizia culorilor, gestionarea culorilor devine esențială în fluxul lor de lucru.
Monitoarele LCD de același model vor prezenta, de asemenea, o nepotrivire a culorilor din cauza abaterilor în modulele de retroiluminare și filtrele color. Calibrarea poate reduce diferențele de culoare dintre display-uri.
Mai jos sunt dispozitive care folosesc diferite sisteme de culoare pentru a produce culori. Dispozitivele optice utilizează amestecarea aditivă a culorilor, în timp ce dispozitivele de imprimare utilizează amestecarea substractivă a culorilor.
1. Dispozitive de intrare optice: camere, scanere
2. Dispozitive de ieșire optice: display-uri monitor, proiectoare
3. Dispozitiv de imprimat: imprimante
Culoare aditivă
Teoria culorilor aditive presupune că culorile sunt produse prin amestecarea luminii, în special a luminii roșii, verzi și albastre. Aceste trei culori sunt numite culorile primare pentru modelul de culori aditiv. Alte culori pot fi produse prin amestecarea diferitelor cantități de lumină roșie, verde și albastră pentru a crea culori secundare: cyan, magenta și galben. Amestecul de lumină roșie și verde creează lumina galbenă. Suprapunerea dintre verde și albastru produce cyan. Prin combinarea luminii albastre cu lumina roșie, se produce magenta. Când toate cele trei culori primare sunt adăugate împreună, se creează o lumină albă.
Spațiul de culori RGB utilizat în mod obișnuit folosește modelul de culoare aditivă în care lumina roșie, verde și albastră sunt amestecate în diferite cantități pentru a crea o gamă largă de culori.
Culoare substractivă
În sistemul de culori substractiv, culorile sunt produse prin amestecarea coloranților. Anumite culori ale luminii sunt absorbite (substrase) de coloranți, în timp ce altele sunt reflectate și văzute de spectator. Culorile primare substractive sunt cyan (C), magenta (M) și galben (Y). Dacă amestecăm galben și cyan, obținem verde; amestecând galben și magenta obținem roșu; iar combinația dintre magenta și cyan produce albastru. Teoretic, combinația dintre cele trei culori primare ne-ar da negru; cu toate acestea, în realitate, rezultă un maro închis. Prin urmare, este adăugată a patra culoare, negru (K), la imprimarea color pentru a compensa culoarea imperfectă produsă de trioul color principal.
Acest model de culori substractive este denumit spațiu de culoare CMYK format din cyan (C), magenta (M), galben (Y) și negru (K).
