Totuși, pentru a obține fidelitate de culoare sau management al culorii, trebuie agreate exact coordonatele de culoare RGB pe diagrama de cromaticitate. Fiecare pereche de coordonate definește o culoare distinctă sau unică. De exemplu, (x, y) = (0.64, 0.30) nu este egal cu (x, y) = (0.63, 0.29), chiar dacă diferența pare infimă. În industria afișajului există și o informație eronată: unii producători de panouri sau branduri de display își promovează monitoarele ca având „72% NTSC” la nivel de gamut, susținând că ar fi „compatibile sRGB”. Din păcate, nu este așa. Dacă luăm coordonatele de culoare pentru fiecare gamut din Tabelul 1 și calculăm aria fiecărui gamut, vom vedea că raportul ariilor dintre sRGB și NTSC este de 0.72 la 1. De aici a apărut conceptul greșit că 72% NTSC înseamnă sRGB. Interpretarea corectă este: „numărul de culori pe care sRGB le poate reproduce este același cu 72% din NTSC, dar culorile reproduse nu sunt neapărat aceleași.” Pentru că singura restricție la 72% este raportul de arie, fără nicio informație despre coordonatele RGB. Deci, nu putem spune că gamutul de culoare 72% NTSC este echivalent cu cel sRGB. Prin urmare, are sens să vorbim despre „rata de acoperire” când comparăm două gamuturi de culori. Un exemplu se poate observa în Figura 3. Partea din stânga arată două gamuturi cu același raport de arie, dar fără acoperire completă între ele. În dreapta, doar o anumită parte din gamutul monitorului acoperă sRGB, dar nu 100%. E clar că acel model de monitor nu poate reda complet culorile sRGB.